10
Oare, chiar aici să fi ajuns lucrurile? Abia acum deschideau ochii? Cam aşa se încheie marile acte în istorie. Să lipsească ea din marile străduinţe umane? Isus a avut 12 inşi pe lângă el, aleşi de el, şi nu mulţimea l-a trădat, care ar fi fost iertată, poate, ci chiar de unul de-ai lui. Ce vrei? La trădarea lor, să mai adaug şi eu pe-a mea? Nu e destul şi-atât? Rămân aici!Dacă toate se vor adeveri, cunosc finalul. Mă pregătesc pentru a fi calm şi pentru a fi în măsură să-i conduc pe-aceşti oropsiţi, care se agaţă de mine ca de un colac de salvare.
Un bubuit asurzitor de la Răsărit, repetat prin zeci şi sute de guri de foc, un cutremur , o forfoteală în jur de parcă s-ar fi deschis băierile pământului să ne înghită, convorbiri scurte, nervoase, nelămurite, confuze prin telefon şi…zorile dimineţii, iată-e, însângerate, mijind departe, în largul câmpiei, ca o prevestire de carnaj şi înfrângere.
Primul avertisment al Marusiei era pe cale să se împlinească: ruşii atacau liniile noastre.
În primul moment de pauză, după pregătirea lor de artilerie, am desluşit acelaşi potop şi mai la stânga. Atacul e general. Ziua e decisivă. Soarta noastră e iremediabil pecetluită.
